„The century of self”, cum ajunge societatea să fie manipulată

„The century of the self”  (Un secol de egoism), este un serial documentar britanic din 2002 al regizorului Adam Curtis. Serialul are la bază munca psihanaliștilor Sigmund Freud și Anna Freud, și a consultantului de PR, Edward Bernays. În primul episod, Adam Curtis spune: „Acest serial este despre modul în care cei de la putere au folosit teoriile lui Freud pentru a încerca să controleze mulțimea periculoasă într-o epocă a democrației de masă.”.

„The century of the self”  descrie modul în care ideile noastre despre natura umană s-au schimbat și modul în care dezvoltarea psihologiei a permis instituțiilor sociale să folosească aceste idei pentru a exercita un control asupra populației. Noi ca oameni credem deseori că ceea ce facem este o alegere proprie, însă nu știm că în spatele alegerii noastre este un întreg sistem manipulator creat dintr-o analiză profundă a psihologiei umane. În cartea s-a „Propaganda”, Edward Bernays spune că: „Propaganda modernă reprezintă un efort consistent și de durată de a crea sau modela evenimentele pentru a influența, prin intermediul lor, modul cum publicul se raportează la o anumită inițiativă, idee sau grup.”. Într-o societate democratică așa cum a spus Franklin Roosevelt, poporul trebuie să fie cel care conduce. Însă, în realitate poporul este cel condus. Sistemul nu are interesul ca populația să-și manifeste opinia și să se implice în conducere, el trebuie să fie supus, și printr-un PR bine pus la punct acest lucru se întâmplă.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Freud a scris un lucru remarcabil despre comportamentul uman. El susținea că oamenii nu erau conștienți în totalitate de ceea ce îi motivează și în general de ceea ce simt. El contrazice faptul că oamenii au control total asupra lor. Freud numește această parte a minții noastre inconștient, locul în care se află iraționalul, emoțiile distructive și natura noastră sălbatică. Prin definirea inconștientului el a oferit instrumente utile pentru înțelegerea dorințelor secrete ale maselor. Edward Bernays, nepotul lui Freud, a folosit analiza unchiului său pentru ca să convingă oamenii să cumpere produse de care ei au nevoie și să aducă profit companiilor.

În primul episod se vorbește despre lucrurile descrise mai sus și se evidențiază despre campania făcută de către Bernays în ideea de a permite femeilor să fumeze. Bernays a creat ideea că fumatul face femeile să fie mai puternice și independente, arătând cum produsele pot fi legate de dorințele și sentimentele emoționale. Prin faptul că a putut să distrugă un tabu popular în America, Bernays a înțeles că astfel se pot vinde foarte simplu bunuri de larg consum. El a observat felul în care oamenii pot fi manipulați și cât este de ușor să apelezi la inconștientul acestora, „Nou propagandă acordă atenție nu numai individului și gândirii colective, ci, în mod special, și structurii societății, grupurilor interconectate și loialităților formate.”. (Bernays, 2017, p.79)

În serial, în prima parte apare acest moment interesant: „În 1927, un jurnalist american scria: A intervenit o schimbare asupra democrației noastre, se numește consumarism. Prima importanță a cetățenilor americani, nu mai este acum cea a cetățeanului, ci cea a consumatorului.”. Bernays reușește să creeze un stat în care cetățeanul cumpără produse, dacă la început doar din necesitate, în continuare deja din dorința de a se manifesta, de a se simți bine și de a-și crea o imagine. Bernays a promovat ideea că a cumpăra produse nu înseamnă doar satisfacerea nevoilor, ci și exprimarea sentimentului interior de sine față de ceilalți.

Prima parte mai vorbește și despre faptul că oamenii trebuie controlați din cauza instinctului animal, care dacă va ieși la iveală va produce un haos. Acest instinct apare odată cu frica, ceea ce duce omul la a nu mai fi rațional, el devine irațional. Documentarul oferă un exemplu relevant, și anume, crahul de pe Wall Street din 1929, momentul istoric în care SUA a intrat într-o criză majoră timp de 10 ani. Acest eveniment a dus la revolta mulțimii și frica acestora în ziua de mâine, astfel că tot ce s-a construit până la criză legat de consum a căzut momentan. Oamenii nu mai erau raționali, nu mai aveau nevoie de produse, au devenit din consumatori revoluționari, au trecut de la rațional la irațional.

Un alt exemplu din zilele noastre este perioada pandemiei. În această perioadă oamenii au acționat irațional, din același sentiment de frică, ei credeau că magazinele nu vor funcționa, se va închide totul. Au început să cumpere produse în cantități uriașe, să facă provizii, rafturile din magazine au devenit goale. Acest lucru prezintă imaginea clară a felului cum lucrează inconștientul și cum se declanșează într-un moment de maximă tensiune instinctul animal al omului, instinctul supraviețuirii.

Partea a doua a documentarului aduce în prim plan modul în care cei de la putere în SUA au folosit ideile lui Freud pentru a încerca să controleze masele. Cei de la putere au ajuns să înțeleagă și să reflecte asupra inconștientului uman și că acesta ascunde dorințe periculoase și iraționale. Ei au fost convinși că cruzimea Germaniei din Al Doilea Război Mondial a avut ca cauză accesarea acestor dorințe ascunse ale inconștientului. Au încercat să găsească soluții pentru a controla masele și a nu permite ca să se întâmple din nou același lucru ca în Germania nazistă. Într-un final au ajuns la concluzia că o democrație corectă și înfloritoare și o societate stabilă, se poate construi doar pe reprimarea dorințelor periculoase și iraționale ale oamenilor.

Ernest Dichter și-a dat seama că oamenii nu știu întotdeauna ce își doresc și că originile dorințelor lor sunt adesea inconștiente. Astfel, marile companii din SUA au început să apeleze la specialiști în relații publice pentru a fi mai aproape de public și de a afla care sunt dorințele acestora: „Astăzi companiile solicită ajutorul unui consilier în relații publice, care să fie pentru public un interpret (s.n) al scopurilor acestora și care să recomande ce modificări trebuie făcute pentru a satisface cerințele publicului.”. (Bernays, 2017, p.115) Acest lucru a fost făcut pentru că se credea că reglând dorințele periculoase și fricile inconștiente ale oamenilor se va putea trăi într-o societate mai bună. Oferind maselor produse care îi vor identifica personalitatea, vor fi mai stabili din punct de vedere emoțional. Psihanaliștii credeau că indivizii obișnuiți și masele nu sunt capabile să fie democratice prin ele însele decât dacă modul lor instabil de a fi este controlat.

Corporațiile deci pot menține consumatorii și îi pot influența să-și dorească mai mult decât au ei nevoie în viață. Înțelegând primele două părți ale documentarului, putem spune că societatea consumătoare s-a creat dintr-o gândire a iubirii de bogăție și o libertate de consum. Oamenii într-o astfel de societate ajung să fie egoiști, să dorească cât mai multă putere economică, astfel că balanța se înclină mai mult spre libertate și singularitate, decât pe unitatea oamenilor. Pe cât nu am crede că societatea este nefericită din cauza sistemului capitalist și a consumului, în realitate lucrurile stau altfel, și că de fapt cei care sunt de vină este puterea care ne conduce și care ne manipulează prin propaganda sa. Noi ce facem? Prindem momeala și mergem mai departe, fără ca măcar să înțelegem ce se întâmplă. Bunurile de consum îmbogățesc societate, iar propaganda conducerii umilește societatea, prin faptul că creează o diferință de clasă între persoane. Această diferență de clasă într-un timp apropriat va duce la declanșarea instinctului animal și o revoluție în masă împotriva sistemului.

Partea a treia vorbește despre faptul că în anii 1960 a apărut un grup radical de psihoterapeuți, aceștia au contestat influența ideilor lui Freud, ceea ce a condus la crearea unei noi mișcări politice, care avea ca scop să creeze oameni liberi de conformismul psihologic. Acest episod prezintă modul în care s-a dezvoltat această idee și cum a ajuns rapid să fie un sine expresiv: Generația Me. Companiile au înțeles în scurt timp că această idee, acest sine este un mod prin care să facă oamenii să se simtă că sunt speciali și într-un final, să le vândă modalități prin care ei să-și exprime acest lucru: „Psihologii școlii lui Freud sunt cei care au arătat că multe dintre gândurile și acțiunile omului reprezintă substitute compensatorii ale dorințelor pe care acesta a fost constrâns să le reprime.”. (Bernays, 2017, p.101)

Partea a patra explică modul în care politicienii apelează la tehnicile folosite de companii pentru a manipula dorințe interioare ale maselor. Ca exemple au fost oferite New Labour cu Tony Blair, (un rebranding a Partidului Laburist britanic și a politicilor din 1997 din Regatul Unit, care a acceptat eficiența economică a piețelor și a crezut că acestea ar putea fi detașate de capitalism pentru a atinge obiectivele socialismului), și democrații conduși de Bill Clinton, care au folosit ideile psihanaliștilor pentru a recâștiga puterea. Ambele exemple și-au propus să-și modeleze politicele pentru a manipula dorințele și sentimentele interioare ale oamenilor, la fel cum capitalismul făcea cu produsele. Politicienii credeau că creează o nouă formă și mai îmbunătățită a democrației care să răspundă nevoilor sentimentale ale oamenilor. Totuși a fost un eșec, pentru că felul în care capitalismul vindea produsele nu făcea altceva decât să controleze oamenii, iar politica a ajuns la același lucru, nu însă să elibereze.

Per total, acest documentar îl pot recomanda spre vizionare, deoarece oferă o imagine introspectivă asupra lumii în care trăim, asupra adevăratului mecanism care face ca lucrurile să se miște. După părerea mea, secolul XX și secolul XXI au cunoscut și cunosc o dezvoltare rapidă a tehnologiei, iar noi oamenii nu suntem gata pentru așa ceva, nu am putut să ținem pasul și am rămas în urmă. Consider că astăzi omenirea a degradat atât de mult cultural, etic și rațional din cauza că încă suntem într-o perioadă de evoluție. Ne-am trezit brusc într-un spațiu al tehnologiei, prea multă informație, un timp care trece prea repede și nu putem face față acestor provocări, suntem astfel vulnerabili și ușor de manipulat. Vom cunoaște o lumină în capăt de coridor și o adevărată libertate doar atunci când vom ajunge la rațional, până când suntem la un nivel al iraționalului, împinși din spate, privind la abrupta și întunecata prăpastie.  (Cristian Reznic, CRP II)

Listă bibliografică:

Bernays, E. L. (2017). Propaganda (I. Bazon traducător). Suceava: Alexandria Publishing House.

Alan, J. (2017, 6 ianuarie). The century of the self critical analysis Alan James. Disponibil la: https://www.linkedin.com/pulse/century-self-critical-analysis-alan-james-alan-james-. Consultat/accesat: 13 ianuarie 2024.

The century of the self. Disponibil la: https://en.wikipedia.org/wiki/The_Century_of_the_Self. Consultat/accesat: 13 ianuarie 2024.

The century of the self. User reviews. Disponibil la: https://www.imdb.com/title/tt0432232/reviews. Consultat/accesat: 13 ianuarie 2024

Harvey, D. (2003, 13 mai). The century of the self. Disponibil la: https://variety.com/2003/film/reviews/the-century-of-the-self-1200541717/. Consultat/accesat: 13 ianuarie 2024.