Category: Gânduri de student

Pandemia a fost o perioadă dificilă pentru noi toți, nu-i deloc ușor să te trezești într-o dimineață și să nu poți merge până la magazin după lapte, să nu-ți poți vizita amicii și tot

Ții minte acele emoții pe care le-ai trăit când ai aflat că ai fost admis la universitate? Știu cu siguranță că fiecare dintre noi a fost nespus de bucuros. În același timp și un

Mereu m-am întrebat cum poate o mama să rabde atâtea, să rupă bucăți din ea ca, copii ei să fie cei mai bine crescuți, dezvoltați și să facă tot posibilul sa nu le lipsească

Îmi mai amintesc și astăzi la ce mă gândeam atunci când prima zi de facultate era din ce în ce mai aproape. Am avut așteptări mari, credeam că va fi exact ca-n filmele americane,

Orașul te enervează printr-un barbarism vacarm. Tâmplele îți zvâcnesc sub o strânsoare depravată, iar psihicul și fizicul te lasă la ananghie. Somnul are întâietate de prea multe ori și îți devine antipatic. Cel mai

Printre albume răscolite și miros de amintiri vechi înrămate în triplul non-culorilor de alb, negru și gri indiferent, am dezgolit o fotografie din îmbrățoșarea de mort a foliei vlăguite de timp. Era parcă asemeni

Mereu m-am întrebat cum fac față facultății acele persoane care au familie, copii şi care îşi împart timpul nesperat de bine între cele două entități importante din viața unui lor. Ei bine, am ajuns

Nu-i nici pură, nu-i nici ură. E o adunătură cu de toate. Puse la un loc grămadă. Zâmbete, săruturi, îmbrățișări, țipete, plânsete, certuri și dezamăgiri. O adunătură în care, până la urmă, cu toții

Mereu m-am întrebat cum pot unii oameni să vorbească atât de ușor despre ei, mai ales când îi privesc și îi ascultă zeci, chiar sute de oameni. De când mă știu am vorbit foarte

Ninge a disperare. O căutare a purificării a tot ce se întâmplă acum, a tot ce ne înspăimântă și trezește în noi dorința de a supraviețui, dorința de a ne fi mulțumit cu ce