Category: Cultural

Un bilet de tren

  Se îndreaptă cu Orient Express spre cugete, spre alterarea ființei lui fără să știe, a câștigat acest bilet în urma unui pariu, acum așezat în vagon, peronul își șterge existența în mișcarea roților

Sufletul, poeții și poezia

    Îmi amintesc cum sufletul meu gol stătea în bătaia vântului, l-am întrebat ce faci? mi-a răspuns că în liniște luptă, doar când auzi cum fremătă codrii sau cum bat din aripi păsările,

Doresc…

Doresc să-mi dai avânt Nu să mă oprești. Doresc să mă descoperi Și să mă înțelegi.   Doresc să-mi vezi esența, Să mă analizezi, Să îmi percepi voința Să mă încurajezi.   Doresc sa

Vocea din capul tău

Mi-ai spus într-o seară să plec, Să nu mă uit nicicând în urmă, ș-am plecat… Am aruncat în valiză niște amintiri și regret Că chiar te-am ascultat.   Te-ai trezit speriat din somn Gâfâind

Nu mai pot

Iubirea adevărată? A existat? Bunătatea? Știm c-a expirat Adevărul? A fost alungat Onoarea? S-a evaporat   Și simt că nu mai pot Să văd atâta falsitate peste tot Orice alianță devine complot Si nu

Dintre miile de umbre…

  dintre miile de umbre, ce coboară din casă în casă, ce au căzut crispate printre picăturile de ceară ale inimii, încovoiată sub nicovală, ce descinde peste sfintele taine, peste rândurile nescrise ale destinului

Dintre miile de umbre…

dintre miile de umbre, ce coboară din casă în casă, ce au căzut crispate printre picăturile de ceară ale inimii, încovoiată sub nicovală, ce descinde peste sfintele taine, peste rândurile nescrise ale destinului o

În lumea ta

Când ochii mei te căutau pe tine, Ai înțeles și tu ce-nseamnă dor. Tu căutai trecutul tău în locul lor, Abia atunci când n-ai mai dat de mine,   În liniște ți-ai îndreptat spre

Amintiri uitate

Mai vino câteodată pe la noi – Să ne plimbăm pe străzile uitate, Să răscolim duios prin amintiri, apoi Să mai uităm pentru puțin de toate.   Să ştergem praful de pe poze vechi

Sari la conținut