O zi fără telefon – mit sau aventură?

Când n-am telefonul la mine, cardul meu e doar un obiect decorativ. Fără aplicația de banking sunt ca bunica: plătesc cash… și fac cruce.

Să fim serioși: o zi fără telefon sună cam ca o zi fără aer… sau fără cafea. De cum ne trezim, mâna noastră merge automat spre ecran, nici nu deschidem bine ochii și deja scrollăm: Instagram, WhatsApp, mailuri, poate și un TikTok „educativ”, bineînțeles.

Așa că ideea de „o zi fără telefon” sună, pentru mulți dintre noi, ca o glumă bună. Un mit. O legendă urbană. Ca o dietă care chiar funcționează sau ca un student care învață din timp.

Dar hai să ne imaginăm: ce-ar fi dacă, într-o zi, am închide telefonul și… gata. Nimic. Liniște. La început ne-ar lua cu friguri. Am simți că ne lipsește ceva. Ne-am uita în buzunar din 5 în 5 minute. Poate chiar am vorbi cu… oameni. Pe bune. Cu vocea!

Apoi, încet-încet, am putea descoperi că nu e chiar așa rău. Am observa lumea în jurul nostru. Poate chiar am auzi păsările cântând, sau, mai realist, vecinul bătând cu bormașina. Dar măcar am fi prezenți.

Fără telefon, e posibil să ne rătăcim… dar poate dăm peste un loc nou. Poate ne plictisim… dar ne vin idei bune. Poate nu mai postăm tot ce facem, dar trăim cu adevărat ce facem.

Deci, „o zi fără telefon” nu e doar un mit. E o aventură – pentru cei curajoși. Și cine știe? Poate după o zi fără ecran, s-ar putea să ne simțim un pic mai liberi, mai vii… sau măcar cu ochii mai odihniți.

O zi fără telefon sună frumos teoretic. Practic, e ca și cum ai încerca să mănânci ciorbă cu furculița. Posibil? Da. Plăcut? Nu. Satisfăcător? Doar dacă ești călit psihic și ai mâncat bine înainte.

Aventura începe când apeși butonul de „oprit”.

Întrebarea mea este următoarea. Ai curaj? (Dan Serediuc, TCM Dual I)

Imagine generică – pixabay