De ce ai nevoie de un frate mai mic

Ei bine poate nu toți v-ați pus aceasta întrebare, nu toți sunteți așa ghinioniști ca mine, însă eu m-am saturat de ironiile surorii mele, așa ca am hotărât sa adun câteva argumente.

Nu știu dacă înțelegeți sensul ironiilor de genul „hei, ști că ești ultima greșeală de calcul a mamei” sau „mama nu a vrut să arunce lucrurile mele și te-a făcut pe tine” sau, și mai și, „singura ta calitate e aceea că m-am născut înaintea ta, altfel nu ai fi existat”. Tachinările persistă și, credeți-mă, să fii al doilea copil e tare amuzant, dacă până și mama povestește că la primul copil a mers la spital când l-a găsit mâncând pământ din ghiveci, iar când m-a găsit pe mine m-a întrebat dacă mai mănânc prânzul sau m-am saturat deja cu pământ.

Sa fii fratele mai mic este o adevărată provocare, îmi amintesc că, la naștere, doctorul a zis „Hai, Mihai poți să o faci și pe asta”.

Mai era ceva important: dacă sor-mea ar face vlogging, vlogul ei s-ar numi „hai să vă arat cele mai urâte treburi casnice pentru frați mai mici”.

Sora mea mai mare rămâne mai mare, așa că eu nu pot face decât să-i respect pe bătrâni. Asta se învață în ultimul an dintre cei 7 de acasă și sunt mândru de mine! Ea, din păcate, nu are de unde ști, pentru că, în ultimul ei an de educație în familie, m-am născut eu și tare a rămas corigentă la capitolul acesta… Dar, pentru asta, mă are pe mine! (Mihai-Traian Moroșan, FIESC, ESM, anul I)

foto generică – pixabay

     Mihai-Traian Moroșan