Ce înseamnă căsătoria în timpul facultății?

Mereu m-am întrebat cum fac față facultății acele persoane care au familie, copii şi care îşi împart timpul nesperat de bine între cele două entități importante din viața unui lor. Ei bine, am ajuns în momentul în care aflu că viaţa de student este deopotrivă şi frumoasă şi grea când jonglezi cu cele două lumi total diferite.

Facultatea, oricare ar fi ea, te învață și te disciplinează să-ți organizezi orele, minutele și secundele în așa fel încât să dai tot ce e mai bun din tine, uneori ajungând să te ții pe linia de plutire, să nu ajungi în restanțe mergând pe premisa – să treci pârleazul. Iar pe cealaltă parte, să-ți păstrezi răbdarea, dorința de reușită, calmul, astfel încât viața de familie să fie „roz”, nu doar să pară.

Detaliile stau în orice lucru mărunt sau important făcut în 24 ore. Ca ziua să aibă un început promițător, contează ora de deșteptare: să acorzi timp igienei personale, apoi, dacă mai este timp, puțină ordine în locuință nu strică, ca atunci când te întorci acasă după o zi aglomerată, să nu faci o criză de nervi. După aceste lucruri mărunte, care de fapt sunt destul de importante, dai startul unei zile reușite.

Ce poți face să nu uiți anumite lucruri?

Caietul de notițe, telefonul, laptopul sau tableta pot fi de mare ajutor, dar să nu uităm și de alarma de la ceas pentru a preveni întârzierea la cursuri, seminare, laboratoare și, mai ales, examene, iar restul timpului să îl gestionezi pentru familia pe care o ai. Aici apare un factor foarte important: partenerul de viață. El poate fi și îți poate transmite atât energie negativă cât și pozitivă. Pornind de la termenul bine cunoscut de toată suflarea, iubirea, existența acesteia duce la înțelegerea, sprijinul dar și ajutorul, atunci când  acesta este necesar, pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor existente.

Să nu uitam însă de stres, fiindcă există preponderent la orice pas, dar mai ales când peste toate cele enumerate mai sus există și un job cu normă întreagă. Iar aici mă refer la adevărata viață complicată, din toate punctele de vedere, însă nimic imposibil dacă privim la mulți oameni din jurul nostru ce fac toate acestea fără să se vaite sau să se plângă. Deci, se poate!

Sesiune? Da, cuvântul ce dă fiori, NU?

Partea aceasta este cea mai cea! Semestrul trece cât ai clipi şi vine inevitabilul care, oricât ai încerca să te motivezi, sa te liniștești… nu există aşa ceva! Umblătură, vase de spălat, mașina de pus în funcțiune, ca să avem haine curate, însă nu călcate, pentru că treaba asta nu se poate executa în aceste două săptămâni. De aici pornește „eliberarea” din îndatoririle de familie. Discuțiile dintre soț şi soție sunt monosilabice: “aaa, hââ, aha, mmm”. Mâncare rece, dar când spun rece e mai mult uscată, fără aroma prospețimii, ce se mai găsește prin frigider, iar în cel mai bun caz, nelipsiții covri-dogi luați de la cel mai apropiat magazin cu specific fast-food. De la o zi la alta, întrebările din partea partenerului de viață  vis-a-vis de ce se întâmplă cu sesiunea se întețesc, începând de la cum a fost primul examen până la “mai ai multe, că m-am săturat eu până peste cap”.  Te face să râzi dar și să plângi în același timp. Oare nu-i așa și la case mai mari? Eu sper că da, și continui învățatul până mă satur și eu! Vine și ultimul examen din sesiune, cu mai multă jale si fără puteri, persoana iubită exclamă cu jumătate de gură „a venit ziua liberării!!!” iar eu, mai mult ca niciodată, aștept să treacă și această zi, să mai pot respira în voie o perioadă. Cred că este destul de greu și pentru soț/soție ca viața de familie în aceste doua săptămâni să înghețe sau, mai bine spus, să fie ștearsă din calendar cu totul. Săracii…

Ore câți studenți sunt în această postură?

Privind la colegii de serviciu, cam 90 % sunt implicați în evoluția lor pe plan profesional, indiferent de vârstă, dar reușesc să facă față cu brio în toate activitățile în care s-au angajat, direct sau indirect.

În ciuda tuturor extremelor, dificultăților, viața de student este, pe cât de agitată, pe atât de frumoasă în toate perioadele ei. Zi după zi, te ambiționează și te determină să termini ceea ce ai început. Iar dacă viața oricum trece, să treacă în cel mai frumos mod posibil, făcând viitorul mai bun pentru noi dar și pentru cei din jurul nostru. (Maria-Magdalena Acasandrei, CRP, II)

 

Maria-Magdalena Acasandrei

You may also like...

Sari la conținut