Crăciunul și povestea fulgului de nea
În ultimii ani, magia sărbătorilor a început să se simtă din ce în ce mai puțin. Ar putea fi pentru că am crescut, ne-am schimbat, sau s-a schimbat lumea din jurul nostru. Oricum ar fi, nu mai e la fel.
Începând cu anul 2020 au început să apară mai multe probleme, schimbări cu care nu ne-am adaptat nici până în ziua de azi, și ce era atât de colorat cândva, acum e doar negru și gri, iar timpul trece parcă mai repede ca niciodată.
Totuși, acea lumină pe care o simțeam cândva în suflete, se poate aprinde din nou, și anul acesta, vreau să ofer încurajări, pentru că, uneori, niște simple cuvinte aranjate frumos, îți mai redau o speranță, o mică lumină acolo la capătul tunelului.
Poate că s-au schimbat prea multe, și noi nu mai suntem cine am fost, dar tot ce ni se întâmplă e întotdeauna în favoarea noastră, așa că nu merită să ne lăsăm îngropați de frici, gânduri și sentimente de nostalgie ci ne trebuie un salt, o săritură spre lumină, un pas înainte spre ceva mai mult, ceva mai mare decât noi.
Perioada Crăciunului pentru mine mereu a avut farmec, mereu venea cu ceva nou, și cu ce mă hrănesc eu în fiecare an, nu doar de sărbători, sunt zâmbetele oamenilor ce mă înconjoară. Prefer să continui să trăiesc simplu, să mă bucur de lucrurile mici, de un răsărit de soare, de un nor cu o formă dubioasă, de un zâmbet de la un străin pe stradă. Și recomand să o faceți și voi, poate fi revelator și, nu uitați, măcar 5 minute pe zi, luați o pauză și reflectați la ce sunteți recunoscători, poate nu pare mult dar efectul poate fi unul imens.
Anul acesta, lumina se răspândește parcă mai încet, dar încă nu s-a oprit, așa că… vă spun povestea fulgului de zăpadă, iar atunci când va ninge, și primul fulg va atinge pământul înghețat, poate vă va reaminti povestea lui și va aprinde o scânteie, pentru lumina ce urmează să se aprindă în sufletele noastre.
Crăciunul este partea din an în care toate sufletele luminează, mai puternic decât orice luminiță atârnată delicat pe bradul din colțul camerei. Este partea din an când ne deschidem atât mintea cât și sufletul spre speranță, spre iubire.
Această perioadă ne adună calitățile și ne face oameni mai calzi, mai răbdători și mai frumoși.
Când primul fulg de nea a ajuns pe pământ, era timid, și speriat.. însă, când a văzut cât de miraculos și special e Crăciunul, a dat de știre în lumea norilor, unde toți prietenii lui au devenit curioși, și au început să coboare, rând pe rând, pe Pământ. Așa a apărut zăpada, care ne luminează calea în mijlocul nopților întunecate. Zăpada care menține lumina puternică, oricât și oriunde.
Crăciunul este despre iubire, afecțiune, atenție și determinare.
Determinare că avem încă o șansă să fim mai buni cu noi.
De Crăciun, fi tu. (Ionela Andreea Moscaliuc, CRP I)
Foto generică – pixabay
