O optică mai intrinsecă asupra filmului Avatar I

Avatar este un film science-fiction din 2009 regizat, scris, produs și coprodus de James Cameron, cu Sam Worthington, Zoe Saldana, Stephen Lang, Michelle Rodriguez și Sigourney Weaver. Acțiunea filmului este plasată la mijlocul secolului al XXII-lea – anul 2154, când oamenii colonizează Pandora, o lună a planetei Polyphemus din sistemul stelar Alpha Centauri, pentru a exploata mineralul unobtanium (inprocurabiu)^[1], un supraconductor la temperatura camerei. Extinderea coloniei miniere amenință continuarea existenței unui trib local de Na’vi – o specie umanoidă originară din Pandora a căror trăsături fizice se disting prin culoarea albastră a pielii, înălțime exagerată și coadă.

Filmul a fost nominalizat la nouă premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film și cel mai bun regizor și a câștigat trei premii pentru cea mai bună regie artistică, cea mai bună cinematografie și cele mai bune efecte vizuale.

Avatar se remarcă prin utilizarea unei tehnologii de ultimă oră de captare a mișcării, care a permis surprinderea performanțelor actorilor și apoi utilizarea acestora pentru a anima personajele digitale pe care le reprezentau. De asemenea, filmul a utilizat pe scară largă tehnologia 3D, fiind primul lungmetraj filmat în întregime cu camere virtuale.

Titlul filmului se referă la un corp Na’vi modificat genetic, operat din creierul unui om aflat la distanță, care este folosit pentru a interacționa cu nativii din Pandora. De asemenea, are și semnificația mai profundă, anume „manifestarea unei zeități sau a unui suflet eliberat în formă corporală pe pământ”, care este, de fapt, călătoria protagonistului de auto descoperire și de conectare spirituală cu lumea din Pandora.

În mediul online, comunicarea prin avataruri se referă la utilizarea reprezentărilor digitale ale persoanelor în mediile online sau virtuale. Aceste avatare pot fi utilizate în diverse scopuri, cum ar fi jocurile online, rețelele de socializare sau experiențele de realitate virtuală.

 

Din perspectiva comunicării, avatarele permit persoanelor să se exprime și să interacționeze cu ceilalți în moduri care ar putea fi mai dificile sau imposibile în lumea fizică. De asemenea, acestea pot oferi un sentiment de anonimat și permit o mai mare libertate de exprimare.

Na’vi sunt specia extraterestră autohtonă din film, iar scenariul filmului include dialoguri în limba construită de Paul Frommer, lingvist la Universitatea din California de Sud, pentru film și nu este vorbită în nicio comunitate umană naturală. Totuși, limba are un număr mic, dar dedicat, de vorbitori care o folosesc ca mijloc de comunicare, iar resursele sunt disponibile pe Internet pentru a-i ajuta pe cei care doresc să o învețe. Site-ul https://www.kelutral.org creat în anul 2020 de către o echipă formată, atât din cursanți, cât și din profesori este un exemplu în acest sens.

Povestea urmărește un veteran cu handicap (pușcaș marin) care este trimis pe Pandora pentru a participa la un program în care oamenii controlează de la distanță corpuri modificate genetic, numite avataruri, pentru a interacționa cu populația nativă. Protagonistul Jake Sully, care inițial îi vede pe Na’vi ca pe un popor primitiv și inferior, ajunge treptat să le înțeleagă și să le aprecieze cultura, alegând în cele din urmă să se alieze cu Na’vi împotriva oamenilor – tema descoperirii de sine și a înțelegerii altor culturi.

Pe lângă aceasta, au fost explorate teme legate de ecologism și imperialism, ceea ce îl face să fie o experiență cinematografică provocatoare și uimitoare din punct de vedere vizual. În plus, temele filmului privind ecologismul, imperialismul și relația dintre tehnologie și natură au avut ecou în rândul publicului, stârnind discuții și dezbateri pe această temă. Reprezentarea de către film a impactului distructiv al industrializării asupra mediului și a exploatării resurselor naturale a fost deosebit de relevantă în contextul conștientizării tot mai mari a necesității dezvoltării durabile și a conservării.

Filmul face referire la diverse culturi și mituri din lumea reală, precum și la probleme contemporane, cum ar fi ecologismul, imperialismul și transumanismul, pentru a crea o poveste bogată și care îndeamnă la reflecție. Unele dintre aceste referințe sunt:

1. Poporul Na’vi din Pandora este puternic influențat de diverse culturi indigene, inclusiv de cele ale nativilor americani, ale poporului Maori din Noua Zeelandă și ale tibetanilor. Modul lor de viață, credințele spirituale și legătura cu natura amintesc de aceste culturi.
2. Reprezentarea în film a operațiunilor miniere ale oamenilor de pe Pandora este o referință la exploatarea resurselor naturale și la impactul negativ al industrializării asupra mediului.
3. Folosirea munților plutitori în film este o referință la legenda chineză a „Insulelor nemuritorilor”.^[2]

„[…] Erau trei munți ai spiritului numiți Penglai, Fangzhang și Yingzhou, pe care trăiau nemuritori.”^[3] Se spunea că nu se aflau foarte departe de pământul oamenilor, dar dificultatea era că, ori de câte ori o barcă era pe punctul de a le atinge țărmul, se ridica întotdeauna un vânt care o îndepărta. În trecut, spuneau oamenii, au existat persoane care au reușit să ajungă la ele și le-au găsit populate de spirite de zâne care posedau elixirurile nemuririi. Toate plantele, păsările și animalele de pe insulă erau albe, iar palatele și porțile erau făcute din aur și argint. Văzuți de departe, cei trei munți de spirite arătau ca niște nori, dar, de îndată ce se apropiau, păreau în schimb a fi jos, sub apă. (Documentele Marelui Istoric, Shi Ji 28).

 

  Insulele plutitoare din filmul Avatar I

 

1. Reprezentarea în film a unui protagonist paraplegic care își recapătă abilitatea de a merge prin utilizarea unui corp modificat genetic este o referință la ideea de transumanism.
2. Reprezentarea unui conflict între colonizatorii umani și populația nativă din Pandora este o referință la tratamentul istoric al popoarelor indigene și la moștenirea imperialismului.
3. Designul vehiculelor miniere mecanice gigantice, numite costume AMP, este influențat de designul vehiculelor blindate de transport de personal și al tancurilor folosite în războaiele moderne.

Avatar a fost un fenomen cultural major care a avut un impact semnificativ asupra publicului, atât în ceea ce privește succesul său și modul în care a influențat utilizarea tehnologiei în cinematografie, cât și capacitatea sa de a declanșa conversații despre probleme societale importante.

Filmul vorbește despre impactul distructiv al civilizației industriale asupra mediului înconjurător și despre exploatarea resurselor naturale. Contrastul dintre civilizația bazată pe tehnologie a oamenilor și legătura spirituală a Na’vi cu natura este o temă majoră pe tot parcursul filmului. Modul de viață al Na’vi, care este profund legat de lumea naturală, este pus în contrast cu lăcomia și nepăsarea oamenilor față de ecosistemele din Pandora. În plus, filmul poate fi văzut și ca o explorare a imperialismului și a relației dintre colonizatori și cei colonizați. Încercările oamenilor de a prelua controlul asupra Pandorei și a resurselor sale reflectă tratamentul istoric al popoarelor indigene și al pământului lor. Mai mult decât atât, filmul poate fi văzut și ca o explorare a dorinței umane de conectare și înțelegere a altor culturi și moduri de viață, precum și a rolului tehnologiei în facilitarea sau împiedicarea acestei înțelegeri.

 

                                                                       Insula Penglai, pictată de Yuan Yao (c. secolul al XVIII-lea)

 

Câteva exemple de scene notabile din film și semnificația lor:

1. Scena „I see you” (Te văd sau Oel ngati kameie – în limba  Na’vi): Acesta este un moment crucial din film, în care protagonistul, Jake Sully, reușește să comunice pentru prima dată cu locuitorii nativi ai Pandorei, Na’vi. Această scenă marchează începutul înțelegerii și aprecierii de către Jake a culturii și modului de viață al Na’vi.
2. Scena „The Tree of Souls” (Vitraya Ramunong): Această scenă îl arată pe Jake, acum pe deplin imersat în cultura Na’vi, care se conectează cu Copacul Sufletelor, un copac sacru central pentru credințele spirituale ale Na’vi. Această scenă reprezintă trezirea spirituală a lui Jake și decizia sa de a se dedica pe deplin modului de viață al Na’vi.
3. Scena „Nature vs. Machines Final Battle Scene” (Scena bătăliei finale Natură vs. Mașini): Acesta este punctul culminant al filmului, în care oamenii, conduși de colonelul Quaritch, lansează un atac asupra Arborelui Sufletelor, pentru a-l distruge și pentru a rupe legătura dintre Na’vi și acesta. Scena reprezintă conflictul suprem dintre civilizația industrială distructivă a oamenilor și legătura spirituală a Na’vi cu natura.
4. Scena „End Credit” (Deznodământul): Scena de final prezintă distrugerile provocate de operațiunile miniere ale oamenilor și decizia lui Jake de a rămâne pe Pandora alături de Na’vi. Această scenă servește ca o reamintire a impactului distructiv al civilizației industriale asupra mediului și a importanței protejării acestuia.

Aceste scene, printre altele, se remarcă prin impactul vizual și prin modul în care sunt povestite. Ele joacă, de asemenea, un rol crucial în promovarea temelor filmului privind ecologismul, imperialismul și relația dintre tehnologie și natură.

În concluzie, Avatar este un film uimitor din punct de vedere vizual, bogat în teme și semnificații, care încurajează publicul să se gândească în mod critic la impactul civilizației umane asupra lumii naturale și la relația dintre diferite culturi.

——–

1] Unobtainium este un termen utilizat pentru a se referi la un material care nu poate fi accesat. Un astfel de material poate fi rar, prohibitiv de scump, controlat sau pur și simplu inexistent. O observație obișnuită despre unobtainium este aceea că îndeplinește perfect toate cerințele, în afară de faptul că nu există în realitate.

[2] Hōrai; insula Hōrai; Muntele Hōrai. Penglai în chineză. Una dintre cele trei insule sacre în cultul nemuririi în filosofia chineză antică, alături de insulele Hōjō și Eishū. Este o insulă imaginară din Marea Chinei de Est, unde locuiesc nemuritorii. Această insulă este uneori reprezentată în iazurile din grădinile japoneze.

[3] Qian, S. (1993). Records of the grand historian: Qin dynasty (B. Watson, Trans.). Columbia University Press, p. 55.

( Diana – Maria Poenaru, CRP III)

 

Fotografiile generice au fost preluate de pe  https://wallpaper.dog/floating-island-wallpapers

 

Diana – Maria Poenaru