MAMA!

Nu cred că nici un războinic sau soldat se poate compara cu persoana despre care urmează să vă vorbesc. Nu este cea mai puternică fizic, însă nu în asta constă cu adevărat puterea omului. O inimă pură îngenunchează până și cel mai negru chip.

Știți expresia, ,,răbdarea lui Iov”? În cazul mamei, se aplică cum nu se poate mai bine. Recunosc, nu sunt un copil model, iar în ultima perioadă, vârsta unde totul e posibil și termenul de independență își face tot mai des simțită prezența și-au spus cuvântul în relația mea cu ea. Însă, unde eu am dat cu piciorul, ea a cules și cu grijă a pus bucată cu bucată totul așa cum era. Câteodată nu pot înțelege cum de încă nu a renunțat în a mă mai îndruma și a avea grijă de psihicul meu, dar atunci când nu o pot înțelege, îi spun simplu ca are magie de mamă.

În ciuda vârstei, mama e o femeie frumoasă, cu trăsături blânde, de unde izvorăște toată gingășia și iubirea de care dă dovadă. Îmi place să o privesc, în special, cum gătește, pentru că știu că pune suflet, ingredientul cheie pentru orice mâncare delicioasă. De asemenea, de fiecare dată când gustăm un fel nou, ne întreabă precum un mic școlar dacă a trecut testul, iar bucuria de pe fața ei când aude că răspunsul este afirmativ este precum o rază de soare adusă-n casă.

O admirație imensă i se atribuie și faptului că mamei îi place să se documenteze. Despre orice. A văzut un film, caută actorii, regizorul, filmele în care au mai jucat acei actori. Uneori, mă simt copleșită, căci eu nu dețin atâtea informații, nici dacă aș aduna toate filmele văzute la un loc. Ca să nu mai vorbesc de faptul că este asemenea unei enciclopedii; chiar ieri am făcut un test psihologic (testul arborelui) și surpriză! Avea la ea un întreg dosar unde se aflau fișe ce explicau pe îndelete fiecare detaliu și semnificațiile acestuia.

Mama mea e o ființă grozavă, atât acasă, cât și în lume. Mă simt chiar onorată să fiu fiica ei. Mereu când mergem în vizite la rude sau prieteni, nu neapărat că patronează discuția, dar are argumente și teme foarte interesante care reduc sau opresc timp de câteva minute celelalte discuții, atrăgând în acest fel atenția tuturor celor de față, a mea în special.

Așa cum afirma și Ioan Slavici: Nu e armă mai puternică decât inima curată. Mama, se pare, a descoperit deja acest „secret” și nu puținele au fost ocaziile când a știut să-mi readucă zâmbetul pe buze, chiar și când eu mi-am pierdut speranța. (Diana – Maria Poenaru, CRP III)

Fotografia generică a fost  preluată de pe site-ul https://wallpaperscraft.com

  Diana – Maria Poenaru