Mărturii cutremurătoare despre suferințele românilor din Basarabia, într-o întâlnire de suflet cu studenții

Imaginile din infernul gulagului sovietic, creionate de autoarea basarabeancă  Margareta Spînu-Cemîrtan, au captivat audiența în cadrul întâlnirii cu tinerii studenți în BookCafe, din cadrul USV, de miercuri la prânz. În cadrul întâlnirii moderate de către Liviu Dospinescu, profesor de studii teatrale şi culturale la Universitatea Laval, Canada, autoarea a depănat mărturii despre deportarea familiei sale și chinurile îndurate în Siberia, întoarcerea acasă și începuturile unei vieţi noi.

Profesorul Liviu Dospinescu, de la universitatea canadiană Laval, a vorbit în deschiderea evenimentului: ”Astăzi ne întâlnim pentru două evenimente pe o temă de actualitate deja din nou, tema deportărilor. Facem aceste evenimente la invitația universității și cu sprijinul deosebit al domnului prorector, prof. univ. dr. ing. Mihai Dimian, care a îmbrățișat această idee a întâlnirii de astăzi și cea apărută după ce am fost contactat de actrița Silvia Răileanu de la Botoșani, care mi-a propus ideea spectacolului <Să nu ne răzbunați>, pe care îl puteți vedea în această seară în sala universității. Doamna Margareta Spînu-Cemîrtan reprezintă o memorie vie a deportărilor în gulagul siberian, care a ajuns la 80 de ani după ce a trecut printr-un așa infern. Astăzi istoria pare că se repetă, după ce din informațiile autoarei, peste jumătate de milion de ucraineni luați prizonieri de către armata rusă, au fost deportați în Siberia. Câteva istorisiri despre chinurile îndurate acolo le va povesti autoarea acestor volume, prezentă în mijlocul nostru.”

Margareta Spînu-Cemîrtan

• ”Tare nu vreau război, vreau pace, cu pace totul se face…”

Autoarea Margareta Spînu-Cemîrtan le-a mulțumit celor prezenți, în special ”tineretului, pentru că în ziua de astăzi e o raritate să vezi tineri interesați de trecut. Fără a ști trecutul, nu îți poți făuri viitorul, iar fără a iubi cartea și a fi informat e greu de trăit. Puteți păți în viață ce am pățit noi, pentru că nu am fost informați. Tatăl meu a luat decizia de a ne reîntoarce acasă din România, unde slujise în armată, iar decizia lui greșită avea să ne coste pe toți. Și-a deschis o prăvălie în sat și acesta a devenit motivul deportării lui cu întreaga familie, în care eu aveam doar un an și jumătate. Dacă veți citi cartea vă veți cutremura de ceea ce am petrecut noi în îndepărtata Siberie, începând cu lungul calvar al drumului și perioada pe care eu ca mic copil mi-am petrecut-o la orfelinat, ca <dușman al poporului sovietic>, cât timp tatăl meu fusese arestat. Moartea lui Stalin i s-a arătat bunicii mele în vis, care s-a sculat de dimineață și mi-a povestit. La 7 zile după asta, visul s-a adeverit. Mulți mă întreabă dacă am avut și bucurii în acei ani. Da, moartea lui Stalin a fost o bucurie enormă, pentru că am simțit că au să ne dea drumul acasă. Visul bunicii de a muri la casa ei s-a adeverit și el. A mai trăit trei luni după ce s-a întors din Siberia, pe prispa casei sale care era acum un dispensar medical. Când văd ce se întâmplă acum lângă noi, mă gândesc la pace, vreau pace, cu pace totul se face…” La eveniment au luat cuvântul și prof. univ. dr. Florin Pintescu, decanul Facultății de Istorie și Geografie, care a vorbit despre evenimentele de astăzi, în urma izbucnirii conflictului din Ucraina.

Cei care vor să dea curs memoriei deportărilor din acea grea perioadă vor găsi în volumul ”Lupii” de Margareta Spînu-Cemîrtan povești cutremurătoare despre suferința umană a unor oameni nevinovați. Ea este autoarea mai multor cărți, între care „Dragoste de porumbei”, „Siberia de acasă” și „Fiarele”, în care apar mărturii despre deportarea familiei sale.

În cursul serii, începând cu ora 19.00, în Auditoriumul „Joseph Schmidt” al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava a avut loc spectacolul monodramă şi teatru documentar „Să nu ne răzbunaţi”, al Companiei Culturale ARTelier, cu actrița Silvia Răileanu. Dramatizarea a fost realizată după o carte a monahului Moise și vorbește despre suferinţele românilor deportaţi în Siberia. Spectacolul de teatru a fost urmat de o dezbatere cu publicul, avându-i ca invitaţi pe Margareta Spînu-Cemîrtan, supravieţuitoare a gulagului, şi pe profesorul Liviu Dospinescu. (Radu Lupașcu)