Efectele arhitecturii asupra psihicului uman
‘’Frumusețea alină. Oferă plăcere, activează toate simțurile, este plăcută ochilor, urechilor, intelectului. Calmează. Nu te deranjează, nu este brutală. Se conectează natural cu mediul său, respectă pământul și vecinii ei. Ceea ce înseamnă că anumite geometrii se îmbină coerent, perfect. Soluțiile moderniste, pe de altă parte, deseori cu multe fenestrații și linii orizontale, produc un act de violență asupra psihicului uman.’’
Centrul Vechi, București, 2022
Acestea sunt cuvintele profesorului James Stevens Curl, istoric de arhitectură și arhitect, autor al cărții ,,Making Dystopia: The Strange Rise and Survival of Architectural Barbarism’’. El demonstrează, în cartea sa, faptul că modernismul este o ideologie estetică autoritară numindu-l ,,un proiect extrem de imoral și distructiv social care trebuie oprit’’.
Scopul profund al analizei lui Curl, este de a scoate în evidență rolul și simbolismul arhitecturii, importanța acesteia în conduita civică, în relațiile interpersonale și în identitatea culturală. Acesta susține faptul că arhitectura are capacitatea de a orienta societatea prin modele vizuale, detalii decorative și design. Totodată, subliniază efectul psihologic al simbolismului în relație cu spiritualitatea, privind arhitectura ca o forță edificatoare ce ghidează spiritul, înalță mintea și înnobilează viața cotidiană. El dezvoltă cazul folosind conceptul de oraș ideal (utopia) ca expresie a ordinii sociale caracterizată printr-un stil arhitectural simbolic și formal. Curl susține cu vehemență că acest stil a fost degradat și profanat, mutilat, dacă nu chiar anihilat de tendințele minimaliste, utilitare ale modernismului , ștergând istoria și având un impact perturbator asupra societății în general (distopia).
Cazinoul din Constanța, 1972 (sursa foto: Laszlo Puskas)
Stilurile arhitecturale moderniste, se caracterizează printr-o simplificare geometrică accentuată, respingând într-un mod absolut elementele ornamentale. Brutalismul, ca stil arhitectural modernist abordat după Al Doilea Război Mondial în Marea Britanie și extins mai apoi în Europa Estică, a devenit un simbol al țărilor socialiste din secolul al XX-lea.
Nicolae Ceaușescu în vizită la Suceava, 1970 (sursă foto: Muzeul Național de Istorie a României)
Blocuri reci și impunătoare, al căror scop era în mod exclusiv cel practic, reflectau situația socio-politică a țării în România comunistă. Am putea spune că nu este altceva decât o reprezentare a unei închisori imense, ceea ce se construise în perioada antebelică și interbelică a fost pus în umbra zidurilor gri. Centrele istorice, care au rezistat în fața forței modernismului, au devenit locuri de evadare prin care ne ,,hrănim’’ creierul.
Bloc construit în perioada comunistă, Suceava, 2023
Contrar părerii pe care o au adepții acestui stil, minimalismul nu relaxează psihicul ci îl ,,comprimă’’ , inducându-ne o stare de anxietate prin nevoia constantă de a umple golul, un gol care se reflectă în stilul nostru de viață și în modul în care privim lumea. Ne îndreptăm spre o eră a conștientizării, devenim din ce în ce mai conștienți de faptul că nu ne-am născut pentru a trăi ,,minimalist’’, iar că îndoctrinarea aceasta își are rădăcinile în tot ceea ce vedem, auzim și consumăm. (Alexandra Rusu, CRP III)
Alexandra Rusu
