Cum ne afectează frica de eșec în sesiune?

Ne aflăm în plină perioadă de susținere a examenelor de final de semestru. Sesiunea nu este doar un interval de timp intens în care se susțin examene. Pentru mulți studenți ea aduce,  ca stare principală, frica de eșec, o presiune invizibilă, dar profundă. Această teamă nu ascunde doar dorința de a obține cât mai multe note bune la toate disciplinele, ca recunoaștere pentru munca depusă, atât pe parcursul semestrului, cât și în perioada de pregătire pentru examene, ci se leagă de modul în care ne percepem pe noi înșine. Gândurile precum “o să mă fac de rușine”, “nu o să reușesc”, “nu sunt suficient de capabil”, apar frecvent și pot bloca capacitatea de concentrare, motivația și eficiența.

Psihologic, frica de eșec, în acest context, este asociată cu anxietatea de examen, autoeficacitatea și procrastinarea (adică a amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini) academică. Cercetările arată că studenții care se tem mai mult de eșec manifestă dificultăți în gestionarea emoțiilor și tind să amâne sarcinile importante, ceea ce reduce performanța academică. Un studiu pe 292 de studenți a demonstrat că frica de eșec duce la procrastinare, iar această evitare a învățatului este modul prin care, în final, ajungi să validezi frica inițială. (Springer, 2024).

Un alt factor extrem de important este autoeficacitatea, adică încrederea în propriile capacități. Studiile arată că studenții care prezintă o autoeficacitate redusă au anxietate mai mare înaintea examenelor și așteptări pesimiste în privința rezultatelor. Se formează un cerc vicios în care frica de eșec crește anxietatea, aceasta la rândul ei reduce performanța, iar rezultatele obținute ajung să confirme teama inițială. (Lumen Publishin, 2022)

Datele PISA confirmă că la nivel global există aceeași tendință: studenții care au o încredere redusă în propriile abilități raportează frecvent temeri legate de eșec, iar aceasta afectează performanța academică. (OECD, 2018)

SFATURI PRACTICE SUSȚINUTE DE STUDII:

• Schimbarea gândurilor negative

Abordări precum “Inquiry Based Stress Reduction (IBSR)” au demonstrat reducerea semnificativă a anxietății de examene și a procrastinării, crescând în același timp încrederea în sine. (PubMed, 2019). Practic idetifici gândurile negative de tipul: “nu pot”, apoi pune-le sub semnul întrebării și scrie alternative realiste și pozitive.

• Obiective mici și clare

Planificarea sarcinilor în etape mici și realiste ajută la reducerea stresului și anxietății. Cercetările arată că tehnici precum POMODORO care se bazează pe principiile autoreglementării și gestionării atenției (25 minute de învățare concentrată, urmate de 5 minute de pauză. Repeți ciclul de 4 ori, după care o pauză lungă de 30 minute) reduc procrastinarea și cresc eficiența (Springer, 2022).

• Începe cu exerciții mai ușoare și crește treptat dificultatea (cheia este începerea)
• Tehnici de reducere a stresului.

Studiile arată că respirația profundă, pauzele active și meditația scurtă sunt metode eficiente de reglare emoțională. (PubMed 2025). Acestea calmează sistemul nervos și îmbunătățesc concentrarea.

• Organizarea timpului

Crearea unui plan detaliat pentru întreaga sesiune, cu perioade de revizuire și pauză, reduce presiunea și crește controlul asupra învățării.(Springer, 2022)

În cele din urmă, sesiunea este o perioadă temporară, iar eșecul nu definește valoarea personală. Acceptarea emoțiilor și aplicarea strategiilor recomandate de studiile de specialitate ne pot transforma frica de eșec într-un aliat pentru învățare și creștere personală. Mult succes în continuare, dragi colegi!  (Ana-Maria Onofrei, CRP I)