Expuneri academice sucevene la o importantă conferință europeană din Germania
Cadre didactice și studenți din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și Universității de Vest din Timișoara, precum și un reprezentant al Consiliului Județean Suceava au fost invitați să participe la o importantă conferință internațională organizată și finanțată de către Consiliul Regional Schwaben din Germania în perioada 8-11 decembrie. Conferința intitulată Am Rande der Karpaten: Menschen, Städte, Landschaften a avut loc în Centrul educațional german „Der Heiligenhof” din orașul bavarez Bad Kissingen care este un oraș balnear din Europa și de curând face parte din patrimoniul mondial U.N.E.S.C.O. Tema expunerii orale a gravitat în jurul oamenilor, orașelor și a peisajelor din zona Munților Carpați.
Din partea Universității „Ștefan cel Mare” a fost prezentă la eveniment conf. dr. habil. Raluca Mihaela Dimian împreună cu patru studenți ai Secției de Germanistică a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării a USV și unul din partea Facultății de Litere, Istorie și Teologie a UTV, iar Consiliul Județean Suceava a fost reprezentat de Corina Derla.
Studenții ai Secției de Germanistică a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării a USV, conf. dr. habil. Raluca Mihaela Dimian și doamna Corina Derla
Studenții care au luat parte la eveniment sunt Foca Raluca-Elena fostă absolventă în anul academic 2022 a Universității „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, specializarea Limba si literatura engleză – Limba și literatura germană, Alina Ujeniuc, doctorand în filologie la aceeași instituție de învățământ superior, Ion Lunga student în anul I de master la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, specializarea Germană în context european: studii interdisciplinare și multiculturale, Irina Aneculăesei și Ciprian Macsim, ambii studenți la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, prima la specializarea Limba si literatura engleză – Limba și literatura germană, anul III, iar al doilea la specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura germană, anul II.
„Am petrecut câteva zile frumoase în Germania alături de oameni deschiși, calzi și foarte prietenoși. Deși am ajuns târziu încă de joi seara, ne-a bucurat primirea călduroasă a domnului Gustav Binder care a avut disponibilitatea de rămâne alături de noi la o cină foarte târzie. Întreg traseul din Suceava până la „Der Heiligenhof” și înapoi a fost foarte bine organizat, iar acest lucru a contat mult pentru că ne-am putut concentra pe conținutul conferinței și asupra întregii oportunități, fără a avea alte griji organizatorice,” ne-a povestit Foca Raluca-Elena.
Raluca Elena Foca
La întrebarea dacă este pentru prima dată când a fost în Germania, Elena ne-a spus: „Pentru mine era a doua vizită în Germania și o oportunitate de a comunica în limba germană, de a învăța si cunoaște oameni și locuri noi. Mi-am dorit foarte mult să studiez cel puțin un semestru în cadrul Universității din Augsburg, însă pandemia a împiedicat acest lucru. Totuși, lucrurile minunate se întâmplă atunci când trebuie să se întâmple, iar seminarul mi-a adus în cale oameni frumoși de la care am primit un volum semnificativ de informații, oameni cu care am putut comunica, cu care am socializat și cu care m-am împrietenit. Din discuțiile cu unul dintre studenții Universității din Augsburg am aflat despre revista bilingvă Leute, revistă bilingvă ce se adresează, în special, comunităților de români veniți în Germania.(Oameni) și m-a bucurat să observ că tinerii își onorează rădăcinile și că mai mult decât atât, chiar promovează țara din care eu am venit, România. Zilele petrecute la „Der Heiligenhof“ au fost un prilej și de a ne conecta și a ne cunoaște mai bine, chiar si cu ceilalți colegi români și am stabilit colaborări viitoare.”
În cadrul conferinței, conf. dr. Raluca Mihaela Dimian a susținut o prezentare cu titlul Expansiuni ale sistemului de învățământ în Suceava și Iași în secolele al 19-lea și al 20-lea. A fost o prezentare despre evoluția sistemului de învățământ în orașele învecinate, Iași și Suceava, de-a lungul a două secole (1800-2000), în contextul relațiilor politice-economice și culturale dintre Romania și Imperiul Habsburgic (1859-1920), dar și în contextul articulării unei identități naționale românești în secolul al 20-lea (1920-2000). Perspectiva care s-a deschis asupra etapelor evoluției învățământului în Bucovina și Țara Românească nu putea să excludă situația orașului Cernăuți. O analiză contrastivă, bazată pe date statistice, a sistemului primar de învățământ în Bucovina și Țara Românească, în ultimele decenii ale secolului al 19-lea, a făcut posibile corelații surprinzătoare. După împărțirea Imperiului Habsburgic în Cislaitania și Translaitania (1867) în cele două provincii, Transilvania și Banatul, autoritatea budapestană impusese ca învățământul să se desfășoare în mod obligatoriu în limba maghiară, în timp ce Bucovina a beneficiat de un învățământ liberal, perfect organizat, în limbile popoarelor, ca urmare a politicii trasate de Guvernul Austriac de la Viena. Învățământul de limbă romană din Bucovina de după 1880 a evoluat într-un fel de analogie cu cel implementat de Guvernul Cuza în Țara Românească. Prezentarea a inclus mențiuni cu privire la evoluția învățământului academic în Iași și Cernăuți, precum și la formarea unui triunghi academic Iași-Cernăuți-Suceava, la finele secolului al 20-lea, o dată cu înființarea Universității din Suceava (1990).
Conferința a fost organizată de Akademie Mitteleuropa în colaborare cu Bukowina Institut. Cei cinci studenți au fost invitați în Germania pentru a asista la prezentările în limba germană din cadrul conferinței.
Impresiile studenților în urma prezentărilor au fost pozitive, dat fiind mărturisirile acestora. Spre exemplu, Alina Ujeniuc ne-a zis că tema conferinței informative a fost interesantă și de impact, mai ales, pentru că Bucovina este regiunea ei natală, iar istoria locului îi sunt împământenite.
Alina Ujeniuc
„Seminarul a oferit o perspectivă asupra istoriei și prezentului orașelor Cracovia, Lviv, Cernăuți, Suczawa, Jassy, precum și asupra oamenilor și peisajelor acestora. Începând cu o Privire de ansamblu asupra istoriei Galiței și Bucovinei, prezentată de prof. dr. Isabel Röskau-Rydel, am fost ușor introduși în tema principală a primei seri. A doua zi a fost o zi plină și compactă, în care orașele au fost prezentate într-un mod foarte clar și structurat de către dr. Tobias Weger – Portretul orașului Lemberg/L’viv/Lwów și de către dr. Katharina Haberkorn – Portretul orașului Czernowitz/Tscherniwzi,” a mai adăugat aceasta. De asemenea, aflându-se în postura de studentă doctorand debutant consideră că „astfel de evenimente trebuie prețuite și apreciate din plin pentru că ne sunt benefice în cercetarea științifică.”
O altă impresie este cea a fostei studente, Elena care afirmă că i-a rămas vie întrebarea „Was bedeutet ökologische Politik?” (Ce înseamnă realmente politica ecologică?) și dacă există așa ceva în România, dar și ideea că „Natur und Gesellschaft immer in Wandel” (Natura si societatea sunt mereu în schimbare).
Ciprian Macsim susține faptul că subiectul prezentării susținute de conf. dr. habil Raluca Mihaela Dimian l-a captivat deoarece i-a oferit, atât lui, cât și colegilor săi „posibilitatea de a afla noi informații despre cele mai importante persoane care au contribuit la dezvoltatea sistemului educațional al Bucovinei și al României secolelor 19 și 20.”
Irina Aneculăesei este de părere că fiecare dintre noi avem datoria morală de a cunoaște istoria și cultura locului în care trăim.
Irina Aneculăesei
În plus, prin intermediul acestei conferințe, a descoperit o punte de legătură între orașul Galiția și Bucovina, și anume multiculturalitatea reprezentată de către minoritățile etnice. Printre etniile care coexistau în Cernăuți, Irina ne-a enumerat câteva dintre acestea, dintre care români, polonezi, germani, ruși, iudei și armeni. „Aceste etnii au trăit în respect, fără conflicte majore și au adus un aport substanțial la culturală locală, a orașului Cernăuți și a Sucevei,” a mai menționat ea. În continuarea, Irina apreciază prezentarea pe care a susținut-o doamna profesoară Raluca Mihaela Dimian deoarece, spune ea, a oferit „exemple concludente despre contribuția culturală a etniilor din Suceava și Iași. Aceasta a dus în discuție, de asemenea, despre personalitatea remarcabilă a Frieda Vigder, reprezentata etniei germane din Bucovina. Fiind de origine germană, s-a remarcat prin activitatea ei în calitate de director al Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceva, iar în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, a contribuit esențial la dezvoltarea prestigioasei instituții de învățământ. Totodată, s-a implicat mult în refacerea școlilor distruse de război (din Adâncata, Moara și din alte localități).”
Aflându-se în preajma sărbătorilor de iarnă, au profitat de ocazie și au ales o zi pentru a se desfăta prin târgul de Crăciun. S-au oprit la o cofetărie, unde s-au delectat cu ștrudel cu mere și sos de vanilie, ceva cald și delicios, perfect după o plimbare pe vreme rece. De asemenea, din dorința de a lua o bucățică cu ei din acel oraș, au ales suveniruri pentru ei, dar și pentru cei dragi lor: turtă dulce, ciocolată și mici ornamente de Crăciun. Totodată, au avut parte de un concert de muzică clasică, ce a avut loc în sala Sala Max Littmann din Bad Kissingen, o sală de concerte construită în întregime din lemn ce îți taie respirația. Este una dintre cele mai mari și mai impunătoare săli de concerte din Europa.
Pe lângă aspectele academie care însoțesc asistarea la o conferință internațională în străinătate, prilejul de se vedea sau revedea locurile țării respective, în cazul nostru Germania, este asociat implicit. Conf. dr. habil. Raluca Mihaela Dimian, prin prisma antecedentelor profesionale cu această țară, asociază Germania cu o a doua patrie.
Conf. dr. habil. Raluca Mihaela Dimian și domnul Gustav Binder
„Am fost bursieră a Guvernului German în repetate rânduri, atât ca studentă a Universității din Iași (primul stagiu de studii de lungă durată – un semestru – a fost în anul 1999, la Universitatea din Konstanz, unde am revenit în primul an de după finalizarea masteratului de germanistică la Iași, cât și ca doctorandă în literatură comparată la Iași și Paris (2002-2008). Am studiat la Universitățile din Berlin, Essen, Dresda, Regensburg, Augsburg, Heidelberg. Din 2013, pe lângă parteneriatul cu Universitatea din Augsburg, Colectivul de Germană din Suceava beneficiază de un al doilea parteneriat cu Universitatea din Heidelberg. Aceasta este considerată în prezent cea mai bună universitate germană, statutul de elită fiind consacrat și de faptul că a oferit cei mai mulți laureați ai Premiului Nobel din lume. Am fost profesor invitat la FU Berlin în primul an de după finalizarea doctoratului, în 2009, am predat la Universitatea din Augsburg în cadrul programului de mobilități academice Erasmus, am fost de șase ori profesor invitat la Universitatea din Heidelberg, unde am susținut cursuri în limba germană despre literatura Hertei Müller și a autorilor de limbă germană originari din Romania (Oskar Pastior, Richard Wagner, Ernest Wichner).”
În schimb, pentru Irina, până a ajunge în orașul Bad Kissingen, acesta nu era decât un punctuleț pe hartă obscur de care nici o amintire nu era legat. „După această experiență, îmi amintesc cu drag despre călătoria din centrul vechi al orașului care a fost organizată de către domnul Gustav Binder, cel care ne-a primit călduros și care ne-a povestit despre istoria vieții lui, fiind născut în Brașov și care ulterior s-a repatriat,” a mai completat.
Ion Lunga a rămas profund impresionat de modul de organizare al personalului responsabil, dorind pe această cale să le mulțumească, atât lor, cât și domnului Gustav Binder cel care i-a întâmpinat la sosirea lor în Germania, i-a ghidat pe parcursul întregii conferințe, ajutându-i să se simtă ca acasă. Potrivit spuselor lui, este pentru prima dată când a pășit pe teritoriu german, iar „cu ocazia participării la această conferință, am putut să cunosc puțin această țară. A fost o experiență de neuitat, plină de amintiri, care vor rămâne cu mine mult timp.”
O nouă țară presupune cutume, norme și valori nescrise noi. Având în vedere distanța considerabilă dintre România și Germania, una aflându-se în Europa de Est, cealaltă în cea de Vest, am fost curioși să vedem dacă studenții și foști studenții noștri au depistat câteva diferențe culturale între cele două în cele patru zile cât a durat șederea lor.
Alina consideră că diferențele există la nivel de gândire, abordare și comunicare. „Am experimentat și eu un șoc cultural atunci când m-am mutat pentru prima dată în Germania, dar am avut sprijin și susținere și am învățat ce înseamnă multiculturalitatea, integrarea și adaptarea. M-am simțit ca în prima zi de școală când am fost prima oară la facultate în Augsburg. Mi-a trebuit timp să mă acomodez cu limba (traduceri din română în germană, amestec de engleză cu germană, un fel de Denglish), cu mâncarea (cu toate că nu este o diferență foarte mare între mâncarea nemțească și cea românească), cu reciclarea, cu punctualitatea, cu oamenii (nu e doar un mit faptul că popoarele germanice și limba lor sunt mai reci/retrase în comparație cu cele latine), cu viața de străin (nu știam ce înseamnă asta… și nici nu îmi place să ofer explicații tuturor celor care au lipsit la ora de geografie sau istorie; rrom ≠ român și Budapesta ≠ București. De ce nu spun Paris = București? doar avem și noi un Arc de triumf, iar în perioada interbelică Bucureștiul era supranumit Micul Paris).”
Ciprian a fost impresionat pozitiv de conduita localnicilor stațiunii turistice Bad Kissingen, subliniind amabilitatea de care aceștia au dat dovadă. „Domul Gustav Binder (localnic), coordonatorul activităților desfășurate la Bad Kissingen, ne-a oferit un tur ghidat al stațiunii turistice, dându-ne detalii despre principalele obiective turistice.”
Studenți ai Secției de Germanistică a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării a USV și conf. dr. habil. Raluca Mihaela Dimian
Studenți ai Secției de Germanistică a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării a USV
Studenți ai Secției de Germanistică a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării a USV
Irina relatează că orientarea spre sarcini este un atribut specific culturii germane, drept urmare „oamenii sunt foarte organizați, preferă să-și planifice lucrurile cu mult timp înainte, până și ieșirile cu prietenii, ca să nu mai zic de întâlnirile profesionale. Raționamentul este caracteristica cu care germanii se identifică cel mai tare, fac apel mai puțin la partea afectivă. Aceasta a mai vorbit și de educați ca pilon central pe care se sprijină foarte mult poporul german, iar ilustrarea cea mai potrivită este aceea că centrul educațional „Der Heiligenhof” urmează să se extindă cu un nou corp care va include o cantină și o bucătărie; toate costurile construcției sunt finanțate de către locuitorii orașului Bad Kissingen.
Centrul educațional „Der Heiligenhof” este întotdeauna activ prin organizarea a diferitor seminarii și conferințe la care participă studenți și profesori, atât din Germania, cât și din alte țări. Scopul centrului educațional este atragerea de tineri studenți, profesori, oameni de toate vârstele care sunt interesați de cultura Germanei și istoria germanilor care au trăit în alte țări și au format astfel minorități etnice.
Conf. dr. habil. Raluca Mihaela Dimian mărturisește că afectul de loialitate pe care îl resimte atunci când se află în preajma germanilor, îi conferă echilibru și încredere în noima lucrurilor. „Cu siguranță neîntâmplător, romantismul s-a născut în Germania. Gândirea germană este poate cea mai profundă, acoperind nuanțe diverse, de la cele mai intime, până la cele mai abstracte. Universul german, cultura germană cu tot ce presupune ea se suprapune cu universul meu interior, sunt eu însămi în mare parte. Am publicat mult în limba germană. Mă simt mai bine în ipostaza de critic literar de limbă germană decât în limba mea maternă. Literatura germană mi-a fost cel mai sigur și plăcut refugiu în viață.” În același timp, reliefează faptul că, în ciuda discrepanțelor dintre cele două țări, acestea sunt complementare: „cea română este sensibilă și estetică, cea germanică este echilibrată și rațională.”
Centrul educațional Der Heiligenhof
Sala Max Littmann din Bad Kissingen
Cooperarea fructuoasă între Regiunea Schwaben și Județul Suceava s-a reflectat de-a lungul timpului și în plan academic, într-un parteneriat solid dintre Universitatea Augsburg și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. Conferința a făcut parte din acțiunile comune care au constat de-a lungul timpului în schimburi de cadre didactice și studenți, acordarea de burse studenților USV în cadrul unor școli de vară sau la activități ale Institutului Bukowina din Augsburg, suplimentarea burselor Erasmus+ pentru studenții români plecați la studii în Germania, dotări pentru laboratoare și Biblioteca USV, precum și organizarea unor activități culturale cu participarea Lectoratului de Limbă Germană din USV. (Diana – Maria Poenaru, CRP III)
Diana – Maria Poenaru
