Comportamentele noastre: alegeri sau efecte sociale?
Adesea, majoritatea dintre noi ne-am întrebat dacă suntem cu adevărat liberi, atât în viața noastră privată, cât și în cea socială. De multe ori avem impresia că tot ceea ce facem este rezultatul propriilor noastre alegeri, dorințe și idei. Dar oare este cu adevărat așa?
Viața este o continuă luptă de acceptare, integrare și trai ,, în pas cu lumea”. Fie că vrem sau nu, aceasta este realitatea de care mulți încearcă să fugă, având impresia că tot ceea ce aleg ține de propria gândire și valoare. Alegem ce să spunem, ce carieră să urmăm sau unde vrem să trăim. Iar, dacă privim mai atent ne dăm seama că multe dintre aceste alegeri sunt influențate de anumite aspecte, de lucruri pe care le-am văzut sau le-am auzit pe parcursul vieții.
Încă din copilărie ne sunt influențate anumite idei despre ce e bine și rău, despre alegeri și efectele lor, iar fără să ne dăm seama, treptat în mintea noastră se formează anumite credințe care considerăm că ne aparțin, că sunt unice și că țin doar de gândirea noastră. Primul lucru care contribuie la formarea fiecărei persoane este familia în care sunt formate primele interacțiuni cu viața, urmate de școală și de șocul realității în ceea ce privește societatea în care trăim. Astfel, odată ce pășim în lumea mare, în mintea noastră se formează ideea că trebuie să ne adaptăm unor norme și așteptări sociale. Chiar dacă nu o gândim direct, în subconștientul nostru își face loc această idee care nu doar că nu ne lasă să trăim așa cum vrem, ci pe care o considerăm și o normalitate.
Treptat, ajungem să ne punem întrebarea ,,Cât din comportamentele noastre sunt alegeri și cât sunt efecte ale unor discursuri interiorizate generate de diverse aspecte ale vieții?”. Sunt sigură că, măcar o dată în viață, fiecare dintre noi și-a pus întrebarea ,, Ce o să spună X sau Y despre un anumit subiect?”, ceea ce ne indică faptul că suntem controlați nu de propriile alegeri, ci de ceea ce așteptăm să fie validat de ceilați. Cu siguranță că, sunt momente în care reușim să nu ținem cont de altceva decât de propriile valori și dorințe, ceea ce arată că reușim să nu fim costant controlați de părerile sociale.
Avem momente în care ne întrebăm dacă ceea ce facem ne reprezintă cu adevărat. Când reușim să spunem ,,nu” unei presiuni sau unei decizii pe care nu dorim să o luăm, dar care ne duce cu gândul la părerile celorlalți, când ne exprimăm sincer opinia sau schimbăm o cale care nu ni se potrivește simțim că acționăm liber. Libertatea reală e atunci când, lângă persoana în care ai cea mai mare încredere simți că poți fi tu. Natural, fără măști sociale și perfecte. Doar trăind momentul, liniștea și prezența celuilalt.
Așadar, comportamentele noastre sunt o combinație de valori personale, independente de ceea ce contează în societate, de standardele acesteia și suma ideilor formate și implementate de normele sociale. A fi la fel ca ceilalți e ușor, a fi unic este greu. (Iulia Hlodec, CRP II)
