TRADITIO LAMPADIS
Ius est ars boni et aequi.
(Celsus)
Există momente în viață în care prezentul se așază ca o punte între ceea ce am fost și ceea ce alegem să devenim. Absolvirea facultății este unul dintre aceste praguri, un moment în care trecutul se decantează în învățăminte, iar viitorul începe să prindă contur nu ca o fatalitate, ci mai degrabă ca o construcție a propriilor alegeri. Felul în care ne raportăm la viitor ne modelează deciziile, aspirațiile și încrederea în propriile forțe. Chiar și în absența unei proiecții clare, rămâne libertatea de a explora pentru a ne descoperi vocația, întrebându-ne ce drum alegem, ce oportunități urmărim și cât curaj avem să le urmăm. Fundamentul dreptului se regăsește într-un triptic clasic, vechi de peste două milenii, dar mereu actual: honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere -a trăi cinstit, a nu vătăma pe nimeni și a da fiecăruia ceea ce i se cuvine. Am descoperit aceste principii încă de la primele cursuri, odată cu începutul drumului nostru ca studente. Deși simple în formulare, ele poartă o profunzime aparte, devenind reperele formării noastre juridice, valori care ne vor însoți în viață și care, poate fără să știm, existau deja în conștiința noastră înainte de a păși pentru prima dată în amfiteatrul facultății.

Se spune că dreptul se învață din cărți, dar se înțelege prin oameni. Pentru noi, studente în anul IV, această călătorie prin labirintul juridic a fost marcată decisiv de prezența profesorilor care nu doar că ne-au predat litera legii, ci ne-au insuflat spiritul ei. În spațiul academic al Facultății de Drept și Științe Administrative, avem privilegiul de a ne forma sub îndrumarea unor practicieni remarcabili: de la avocați reputați, care ne inițiază în rafinamentul strategiei și al argumentării, până la magistrați ce ne relevă rigoarea aplicată. Această diversitate de perspective ne-a oferit o viziune de ansamblu asupra profesiilor juridice, însă, pentru aceia dintre noi care simt chemarea spre magistratură, prezența la catedră a doi foști magistrați a reprezentat mai mult decât un act didactic.

În lumea juridică, experiența acumulată de-a lungul unei cariere de magistrat poate fi considerată o comoară rară. Doi profesori de drept penal au ales, în tăcerea demnității lor profesionale, să nu îngroape talantul care le-a fost încredințat și să îl transforme în lumină. Magistrați care au purtat ani la rând responsabilitatea conducerii Parchetului, acești doi profesori au înțeles, asemenea personajelor din Pilda Talanților, că un dar primit, fie el talent sau înțelepciune, nu trebuie păstrat. Cu vasta lor experiență, au ales să îl împărtășească cu noi, multiplicând astfel valoarea fiecărei lecții învățate Prin faptul că au ales să rămână la catedră, aceștia au transformat proprii lor talanți în semințe plantate în mințile studenților, asigurându-se că pasiunea pentru dreptul penal va rodi mai departe în viitoarele generații de juriști.
La începutul facultății, dreptul penal părea un teritoriu vast și intimidant. Dumnealor au fost cei care ne-au deschis orizonturile, demonstrându-ne că dincolo de articolele din cod se află destinele oamenilor. Ne-au ghidat prin necunoscut, explicându-ne că eroarea judiciară nu este doar o noțiune teoretică, ci o miză reală. Iar noi am învățat că a fi penalist înseamnă a avea acea curiozitate neobosită de a afla adevărul. Pentru cei care visează la un parcurs în magistratură, acești profesori reprezintă standardul de aur. Experiența lor de la tribună sau din parchet a adus în amfiteatru de fiecare dată un realism necesar. Și așa după cum a afirmat unul dintre ei, „un magistrat nu se formează doar prin memorarea codurilor, ci prin modelarea caracterului”, înțelegem astăzi că drumul către robă presupune nu doar reușită la examene, ci și o etică profesională impecabilă. Etică pe care dumnealor au demonstrat-o zi de zi la catedră.

Pe această cale vrem să exprimăm recunoștința față de toți profesorii care au pus suflet și au înțeles că vocația de pedagog este, în esență, arta de a modela caractere, dincolo de simpla transmitere a informației. Fiecare curs și fiecare seminar au reprezentat cărămizi pentru temelia viitoarei cariere, oferind instrumentele necesare pentru a înțelege complexitatea actului de justiție. Suntem onorate că am avut ocazia de a învăța de la mentori care nu s-au limitat la a transmite simple cunoștințe teoretice, ci au ales să ne insufle valorile fundamentale ale integrității. Plecăm din amfiteatrele facultății purtând cu noi nu doar informație, ci și exemplul demnității profesionale, cu promisiunea de a onora, în viitorul nostru, sacrificiul și pasiunea pe care ni le-au dăruit. Pentru cei care vor păși mâine pe treptele acestei facultăți, îndemnul nostru este unul singur: căutați mentoratul, dincolo de simpla informație. Dreptul rămâne o disciplină aridă dacă este parcurs exclusiv prin prisma bibliografiei, însă capătă valențele unei nobile profesii atunci când este filtrat prin experiența și caracterul unor maeștri. Nu vă lăsați intimidați de incertitudinea începutului și, mai ales, nu vă lăsați seduși de mirajul prestigiului. Adevărata împlinire juridică apare atunci când rigoarea legii se întâlnește cu propria voastră vocație.
În pragul absolvirii, putem afirma că cei patru ani de facultate ne-au demonstrat că dreptatea nu este doar un concept, ci o responsabilitate vie. Iar noi, cei care am avut privilegiul de a învăța și de la oameni care au slujit adevărului o viață întreagă, știm astăzi că profesia de magistrat nu este despre putere, despre sancțiune și despre sine, ci despre simplitate, despre echilibru și despre ceilalți. Și poate că, privind spre înainte, cel mai potrivit gând este acesta: viitorul nu ne este dat, ci încredințat. Iar noi îl primim cu recunoștință și cu speranța că vom ști să ducem mai departe lumina pe care am primit-o.
Vivat Academia, vivant professores!
(Raluca-Ioana Ciubotariu, Andreea-Loredana Șalar DREPT IV)
Foto generice – Pinterest


